Feeds:
Posts
Comments

Costel e personajul pe care l-am dezvoltat cel mai putin in saga Gigel si Marioara. Tot ce cunoastem despre el este ca este electrician si ca e consatean al Marioarei din Ciuca Macaii. De asemenea, a avut o tentativa de aventura cu Maricica. Deci, Costel nu este un personaj foarte bine conturat si il putem schita chiar in acest episod.

Gigel se trezeste dimineata si isi deschide laptop-ul. Vede numerele castigatoare la loto. Juca si el candva, de unde credeti ca si-a cumparat atatea tricouri Guma? Intre timp nu mai joaca deoarece a observat el ceva suspect cu incalzitul bilelor, mai ales ca nu s-a ales niciodata cu potul cel mare la concursul 6 din 36.

O voce pitigaiata anunta in ecranul lui Gigel: “Numerele castigatoare sunt 1, 12, 23, 34, 35 si 36″. Un beculet se aprinde in creierasul micronic al lui Gigel, bineinteles in scopuri malefice. Aceasta operatiune este bineinteles pusa la cale de mogulul Dreampoet. Dupa ce modifica fisierul video cu numerele castigatoare, blogarul de serviciu il transmite lui Gigel.

Acum vocea pitigaiata, rosteste alte numere decat cele castigatoare: “Numerele castigatoare sunt 11, 13, 15, 24, 30 si 32″. Misiunea lui Gigel este una singura: sa il faca pe Costel sa creada ca el este marele castigator. Desi nu are curent de trei zile, apa de vreo saptamana si gaze de o luna, Costel inca joaca cu pathos pentru potul cel mare al loteriei. Sa nu credeti ca domnul Costel Ohm nu este un cetatean onest si un contribuabil desavarsit. Este vorba de o mare nedreptate pe strada Datornicilor nr 16, care se va remedia cat de curand. Practic, o informatie din partea lui Gigel nu ar putea fi contrazisa decat printr-o vizita la tanti Sofronia de la loto. Decat sa o vada pe scorpia aia, mai bine ar bea vitriol…

Costel joaca mereu aceleasi numere de noua ani de zile…11, 13, 15, 24, 30 si 32. Dreampoet isi cunoaste personajele, asa ca Gigel il informeaza pe Costel de castigul formidabil de la loterie…50000 de euro! Explozie de bucurie in blocul de pe strada Datornicilor, practic energia electrica a revenit pentru cateva secunde prin puterea energiilor degajate de urletele de bucurie ale vecinilor lui Costel. Lumea se asteapta ca electricianul sa “ii scoata din foame” si sa plateasca toate datoriile blocului. Sa nu credeti ca macaianul este un fel de Maica Tereza sau Mos Craciun. Fara ca macar sa verifice numerele la tanti Sofronia, Costel da o fuga la reprezentanta Toyota din apropiere si se gandeste sa isi cumpere un “aspirator”, cel mai scump aspirator, ASPIRATORUL. Pentru el aspiratorul ideal poarta numele Avensis. Nu se incurca electricianul, vrea cea mai scumpa varianta…33116 euro Diesel 2.2 L D-CAT.


De restul banilor, va cumpara telefoane mobile, bijuterii, ceasuri Barmani. Omul este fericit…desi sta pe intuneric va avea in fata casei un bolid, o masina care va aduce numai bucurii lui Costel. O va incanta pe ecologista Maricica, deoarece Toyota are grija de mediu si in plus electricianul  va simti “o placere necompromisa de a conduce”. Cu timpul se va muta cu totul in masina, practic va fi a doua lui casa.

Conform planului diabolic al lui Dreampoet, banii sunt in contul lui Costel in momentul in care acesta ajunge la reprezentanta, ipotetic vorbind

“Domnule, nu aveti decat 5 euro in cont. Azi e 1 Decembrie, nu e 1 Aprilie!”

Morala

Actul I: Gigel rade…s-ar putea sa iasa cat de curand de la mititica si observa ca se distreaza chiar si dupa gratii

Actul al II-lea: Dreampoet isi vede mai departe de drum prin SuperBlog…Nu are Toyota, tot cu autobuzul 102 ajunge la munca.

Actul al III-lea: Locatarii de pe strada Datornicilor nr 16 pregatesc o razbunare sangeroasa in cazul Costel Ohm, difuzata live pe Bogatu TV.

Actul al IV-lea: Costel o suna pe Maricica:  “Dupa cursuri vii la mine sa stam pe intuneric?”

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Miorita vinului

Pe-un picior de plai,

Pe-o gura de rai

Vin catre Real Vitan,

Oameni multi, noian,

Vin cu-autobuze

Vin ca sa deguste,

Vinul enigmatic

Brand-ul Enomatic…

………………………….

Unu-i gigelean,

Altu-i costelean,

Si-unui dreampoet-ean.

Iar cel costelean,

Si cu cel gigelean,

Mari se vorbira,

Ei se sfatuira

Pe l-apus de soare

Sa-l imbete tare

Pe cel dreampoet-ean,

Ca-i mai ortoman,

Si-are card mai mare

Pentru degustare,

Si-are gusturi fine,

Pentru marci straine.

………………………………..

Dar cea Maricica,

ce turna cu sticla,

Vin argentinian,

Cu iz guevarian,

De trei zile incoace,

Gura nu-i mai tace,

Berea nu-i mai place.

……………………………..

-Maricica laie,

Laie bucalaie

De trei zile-ncoace

Berea nu-ti mai place,

Ori vrei sa ma musti,

Ori vrei sa degusti,

Vinul african

Adus cu tam-tam.

………………………..

-Mult iubit stapane,

Lasa cardul pe maini bune

Poete, poete,

Mai cheama niste fete,

Cele parfumate,

Cu gusturi rafinate,

Ca l-apus de soare

Vor sa te imbete tare

Omul gigelean,

Si cel costelean!

…………………………..

Maricica, fata mea spioana,

Cea mai dulce amazoana,

Si de-o fi sa ma imbat,

In raion de vin sa ma desfat,

Sa spui lui gigelean,

Si lui costelean,

Ca nu le dau cardu’

Nici sa pice gardu’!

……………………….

Ti-oi lasa chiar tie,

Cardul cu o mie

De lei romanesti,

Sa bei cat poftesti!

Sa le spui draguta,

Sa nu mai asculte guta

Si sa-mi lase-n pace

Muzica ce-mi place!

Si femeile s-or strange,

Pe mine m-or plange,

Ca mai am doar de-o degustare,

Si afara-i criza mare…

Iar tu de-a mea betie,

Sa nu spui la blogarime,

Sa le spui c-am degustat

Doar ce-am incarcat,

Doar de zece lei, vinuri alese

De prin tari franceze…

Ca la degustarea din real,

Am ales ceva fara egal,

Sa-mi protejeze integritatea organoleptica,

Desi gigelimea era sceptica,

Ca la degustarea mea,

A fost vin din Africa…

……………………………..

Iar daca-i zari,

Daca-i intalni,

Pe Marioara,

Fata cu vioara,

Cea dintai artista,

Poeta si stilista

din ochi lacrimand,

Prin real alergand

pe toti intreband,

Si la toti zicand,

Cine-a cunoscut

Cine mi-a vazut,

Mandru Dreampoet,

Un grozav baiet,

Fetisoara lui

Spuma vinului (alb),

Mustacioara lui

Oftica Gigelului,

Perisorul lui,

Pleata metal-ului,

Ochisorii lui

Vinul vampirului?

……………………………..

Tu, Maricica mea

Sa te-nduri de ea

Si-i spune curat

ca doar am degustat,

De vreo zece ori

Numa’ vin de soi…

Iar la Marioara,

Fata cu vioara,

Sa nu-i spui prostii,

Ca te-oi dojeni…

Ca la degustarea din real,

Am ales ceva fara egal,

Sa-mi protejeze integritatea organoleptica,

Desi gigelimea era sceptica,

Ca la degustarea mea,

A fost vin din Africa…

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

 

 

 

 

Intuneric in celula lui Gigel… O mie de dorinte il patrund pe sub pielea ce incepe sa simta lipsa libertatii. Se gandeste ce ar fi putut face acum in lumea de afara. Ar fi putut sa se plimbe cu autobuzul 331 pe Dorobanti si sa asculte la telefon intr-un mod zgomotos ultimele noutati muzicale, ar fi putut sa intalneasca alte mii de maricici si marioare, ar fi putut sa mai incerce noi modele de tricouri Guma.

Dar trebuie sa ia realitatea in piept, nu, nu in pieptul Marioarei ci in propriul piept si sa se gandeasca la un mod interesant de a ucide timpul. E singurul detinut care poseda laptop, si se afla in singura celula in care exista internet wireless. Unii nu au acasa ce are Gigel in celula, in care a fost inchis cu atata cruzime.

Regretele incep sa il loveasca iarasi pe Gigel. Isi aduce aminte de noaptea aceea de inceput de noiembrie, cand cu cruzime a dat urmatorul mesaj Marioarei: “Nu mai pot veni. Dar poti merge singura la mall”. Ceva il apasa, probabil spiritul Craciunului din povestea lui Dickens (aici si-a bagat putin coada Dreampoet cu aceasta comparatie), simte ca biata fata nu avea nicio vina pentru  ca el nu-si gasea umbrela. Si cum sa fi plecat Gigel al nostru singurel prin ploaie, sa se ude pe frumusetea de tricou Guma, cand se poate juca Fifa ore in sir pe laptop? Acum se vede ca un monstru…regreta si ca i-a cauzat lui Mos Onoferei acea lovitura cu laptop-ul aruncat de la etaj. Regretele vin si fata de Maricica, pe care a amagit-o cu declaratii false de genul, “ceasul meu arata ora iubirii noastre”.

Gigel e o stana de piatra, Gigel se uita in oglinda si vede un ucigas cu chip de copil. Nu vrea sa isi mai aminteasca de cele pe care i le-a cauzat lui Dreampoet. Acesta, participant in concursul SuperBlog si-a pus unii sponsori in cap deoarece foloseste situatii si personaje de tip” ghetou”, cum afirma un stimabil cetatean la un post de radio. Dreampoet e clar foarte afectat de remarca acelui individ si, de aceea isi continua povestea in stilul propriu.

Mogulul ii da astazi lui Gigel insusiri de om. Cum se zice a fi om e lucru mare, deci astazi Gigel intra macar pentru o clipa in randul oamenilor. Dupa ce Marioara i-a trimis un semese, in care ii prezenta ce isi cumparase de pe site-ul www.quelle.ro, acea garderoba pentru  mistica lor intalnire, Gigel a inceput subit sa planga. Se gandea cat de mult se chinuise saraca fata sa se pregateasca si cat de mult a dezamagit-o. Ar fi cazul sa-si analizeze comportamentul  si sa se gandeasca la cele o mie de dorinte exprimate de Marioara in semese: “Gigele, la ce se refera astia de la magazinul online cand vorbesc despre cele 1000 de dorinte”?

Gigel este derutat. Nu stie sa raspunda. Astazi este om, nu este un intelectual. Cu siguranta mogulul nu ii va da astfel de insusiri niciodata. Motivul? Un om inteligent si-ar putea dori independenta si ar putea cere drepturi de autor pentru textele acestea, sau o cota parte din profit.

Ca de obicei, il suna pe Dreampoet sa il ajute sa raspunda acestei intrebari venite ca din senin din partea jumatatii lui Gigel in aceasta cruda lume. Retineti! Il suna, nu ii da beep, nu ii da mesaj, si chiar accepta monologul papusarului sau:

“Pentru o femeie , o mie de dorinte sunt doar inceputul…o femeie nu se poate cumpara cu incaltaminte sau cu un parfum. Dar aceasta femeie va avea o privire luminoasa, macar pentru o clipa…atunci vei sti ca ai reusit sa ii indeplinesti macar una dintre aceste dorinte, chiar daca ele nu ajung pentru atingerea fericirii. Tu trebuie sa cauti cea de-a 1001-a dorinta care sa le insoteasca pe cele 1000 pe care ni le prezinta Quelle. Acea dorinta va cantari mai mult decat cele 1000, dar fara cele 1000 nu vei ajunge la cea de-a 1001-a. Quelle e calea spre inima Marioarei, insa distanta trebuie sa o parcurgi chiar tu…Dragostea marcheaza triumful imaginatiei asupra inteligentei, pe care oricum tu nu o ai (asta nu trebuie sa ii scrii). Inima cunoaste ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste, iar cele 1000 de dorinte le regasim tocmai cautandu-le in inima, si nu in ratiune…”

Dupa acest discurs, Gigel nu a mai avut cuvinte…pur si simplu a trimis mesajul adresat de Dreampoet, Marioarei, uitand sa scoata pasajul care se referea la inteligenta lui indoielnica…

Va urma reactia Marioarei in episodul urmator…

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Cand am vazut tema acestui articol, mi-a trecut initial prin minte o noua abordare de tip gigelian, dar m-am razgandit. Acum il lasam putin sa se odihneasca si sa privim problema ca fiind una de matematica, utilizand totusi instrumentele unor oameni care au lasat ceva in urma lor, remarcandu-se in diverse ramuri ale artei. Prin aceasta, am vrut sa spun ca puntea dintre trecut si viitor este prezentul.

Pentru a utiliza logica matematica, vom incepe prin a folosi cateva citate ale unor ilustri precursori ai societatii de astazi. Trebuie sa definim doua concepte pentru a putea rezolva tema acestei probe.

Primul dintre ele se numeste viitor. Oare ce inseamna viitor? Nu am vrut sa folosesc definitia data de DEX, pentru ca este rigida si nu foloseste subiectivismul, acela care transforma fiecare fiinta intr-un suflet unic din acest univers.

Din cele cateva sute de opinii lecturate, cel mai mult s-a apropiat de  viziunea mea urmatoarea definitie: “Pentru multi, viitorul visat, nu este adesea, decat reintoarcerea la un trecut idealizat”. Aceasta a fost data de scriitorul si dramaturgul american de origine armeana, William Saroyan.

Al doilea concept este intelegerea ideii de lume mai buna…si aici am rasfoit multe surse, oprindu-ma asupra unui citat al scriitorului meu preferat, Gabriel Garcia Marquez, care a afirmat candva ca “lumea aceasta va fi o lume mai buna atunci cand puterea dragostei va inlocui dragostea de putere”.

Probabil ca cei doi nu s-au intalnit niciodata, probabil ca nici macar nu s-au gandit ca intre cele doua afirmatii poate exista o legatura atat de logica, cat si una extrem de subiectiva. De aici, vine si poezia pe care o putem crea, aducand unele dorinte la o logica peceptibila de catre oameni. Asta nu inseamna ca ratiunea si sufletul sunt suprapuse, ci ca ele sunt complementare.

Acum, trecand de la generalitate la particularitate, voi incerca sa raspund cum pot eu, Andrei Zbîrnea, alias Dreampoet sa schimb lumea in 2010, mai mult sa o transform intr-o lume mai buna.

Apeland la o logica elementara, este evident ca nu putem face lucruri marete fara a avea o pozitie care sa ne permita acest fapt. Insa, daca in lumea mea, ce cuprinde familia, prietenii si chiar blogosfera voi veni cu mesaje pozitive, care sa informeze si sa nu denatureze, care sa prezinta latura pozitiva, si nu cea negativa,  e posibil ca aceasta lume sa fie usor influentata in bine. Cuvantul scris are o putere exceptionala, mai ales atunci cand este insotit si de un oratorism pe masura. Totusi, discursul nu poate tine locul unui mesaj gol de continut, sau unui mesaj denaturat.

Concret, in 2010, Dreampoet nu va mai promova pe blog-ul sau decat chestiuni pe care le considera cu adevarat valoroase, si care pot aduce un beneficiu spiritual acelei lumi in care se invarte. Nu va mai promova nimic ce tine de sport sau politica, decat in cazul unor evenimente ce tin efectiv de aceste domenii, si nu chestiuni adiacente, in speta scandaluri.

In 2010, voi fi mai atent cu cei de langa mine, incercand sa traim momente asemanatoare cu cele care,  in trecut ne-au facut placere si ne-au adus bucurie si lumina in suflet. Voi incerca sa ma intorc la un trecut idealizat, dar pe care sa il aduc la forma zilelor noastre. Un astfel de moment, in care, pentru o clipa am simtit lumea mai buna este redat vizual mai jos:

In 2010, Dreampoet va incerca sa descopere cu adevarat puterea dragostei, ignorand pe cei care lupta numai din dragoste pentru putere. Numai ignorate, lucrurile si personajele negative vor disparea sau vor fi mai putin vizibile in cercul meu. Publicitatea negativa este tot o forma de publicitate, si face ca neghina sa devina mai infloritoare in lume.

Pentru ca lumea sa fie mai buna, in 201o, Dreampoet va incerca sa vada lucrurile in forma lor incipienta, naturala, virgina, precum se poate observa in fotografia de mai jos…

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Logo-ul lui Gigel

Realizat de Dragos intr-un bar de roackeri pletosi de pe Buzesti :D

Poster pentru IC-1510Wg

Sloganul exprima mai mult decat datele tehnice pe care vi le redau mai jos:

  • In conformitate cu standardele 802.11b/g
  • Suporta criptare WEP,WPA si WPA2
  • Suporta compresie Motion-JPEG hardware-based
  • Suporta rezolutii video de: 640×480(VGA),320×240(CIF) si 160×120(QCIF)
  • Suporta functiile Snapshot-to-Email cu trigger si inregistrare in format AVI dupa un orar prestabilit
  • Suporta Control Auto Brightness / Contrast / Hue
  • Lentile de Focus manual incorporate

Personajul prins este Gigel, cand vota pentru treia oara la caminul cultural din Agigea, care va garantez ca a obtinut o suma frumusica pentru reclama, mai mare chiar decat cautiunea pe care o va plati cat de curand.

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Gigel sta trist in celula sa de la Sectia 333 si plange. Ii pare rau pentru fapta sa, jura ca nu ar mai face asta nici macar pentru un bax de tricouri Guma Editie Limitata de Craciun. Personajul nostru nu pare totusi credibil, stiindu-i trecutul nu foarte luminos. Vorba lui Eminescu : « la trecutu-ti mare, mare viitor ». Ne asteapta multe peripetii cu Gigel in viitorul apropiat. Nici macar papusarul care il manevreaza, mogulul, ca tot e cuvantul acesta pe buzele tuturor zilele acestea nu prevede ce se va intampla cu el in perioada urmatoare. Probabil ca v-ati dat seama ca mogulul din spatele lui Gigel este chiar Dreampoet, cu toate ca ziarul Double-Click insinua ca in spatele lui Gigel se afla mafia imobiliara. Pe aceasta cale doresc sa neg aceste calomnii la adresa domnului Gigel B. Surdu.

Prietenii ii pregatesc o surpriza, pe care bineinteles ca a pus-o la cale Marioara, care deja se gandeste cum va fi in momentul in care Gigel ii va cere oficial mana.

Acasa, la Ciuca Macaii imbracata intr-o rochie de seara, alergand cu talpile goale prin ciulini… Acolo tatal ei, Banel va fi fericit sa aiba un ginere cu atata popularitate in media romaneasca, fie scrisa sau online. Aceasta secventa ar putea fi redata exceptional in sufrageria parintilor ei prin experienta tehnologiei Ati Eyefinity, produs de compania AMD.

Asa ca gasca nebuna compusa din Marioara, Maricica, Dreampoet, Costel si mos Onofrei ii fac o vizita in detentie lui Gigel. Baiatul din Agigea, sarmant incepe cu o intrebare pe care numai un protejat al penitenciarului ar putea-o adresa unui grup de prieteni. “Mi-ati adus ceva scump”?

Raspunsul Marioarei, unul foarte sincer e elocvent si trezeste dramatismul acestei povesti: “Da scumpule, tot ce iti daruiesc tie imi e  scump mie si iti va fi si tie. Suntem facuti unul pentru celalalt. Hai sa ne casatorim!”

Aceasta declaratie, si cerere in acelasi timp trezeste atat apaluze, dar si rumoare. Se formeaza doua tabere. Mos Onofrei, inteleptul grupului ii ofera lui Gigel darul mult visat, si anume tehnologia Ati Eyefinity.

Pana sa  dea un raspuns, Gigel va putea experimenta din celula sa noua jucarie…Primul gand ? Cum ati ghicit jocul de Fifa, pe care il poarta cu el cum poarta un crestin Biblia. E icoana lui, e singura iubita care nu-l va dezamagi niciodata. E singurul obiect pe care l-ar lua cu el pe o insula pustie, chiar daca nu ar avea la ce sa il joace.

Prima nemultumire din partea detinutului vine in momentul in care vede pliantul de prezentare al produsului. Cu siguranta ar fi fost mai fericit cu sase monitoare, si nu cu trei cum si-au permis acesti profani sa ii aduca pe o perioada de criza, care pentru Guma Boy nu exista!

Totusi Gigel intelege ceva, singurul lui neuron inca proceseaza…cu cele trei monitoare poate vedea toate fazele din timpul meciului Internazionale Agigea contra celor de la Sporting Ciuca Macaii. Va fi distractia favorita a familiei Surdu, in cazul in care va accepta cererea in casatorie a Marioarei. Ce poate fi mai romantic decat o astfel de cerere din partea unei studente la litere intr-o sectie de politie, alaturi de prietenii cu care spargeau seminte in padure acum ceva timp. Dreampoet nu a fost pe acolo, va garantez, el fiind inginer de mediu ca si profesie.

Deoarece are si permisul suspendat, Gigel va experimenta de la inchisoare condusul virtual.

Oricum in familie, cu siguranta el va fi cel care va dicta culoarea. Daca va fi liber, aceasta cu siguranta va fi rosie. Marioarei inca ii plac portocalele, dar ii va trece ei cand va deveni doamna Surdu…Marioara Argentina Surdu. De ce Argentina? pentru ca nea Banel fusese fan al pumelor in 1986, cand au castigat campionatul Mondial din Mexic…bine ca nu i-au zis Maradonna…

Celula lui Gigel arata mult mai bine decat apartamentul din Berceni al lui Dreampoet, motiv pentru care acesta insista sa il provoace pe acesta la un meci adevarat…Unirea Urziceni, echipa din orasul natal al blogar-ului va infrunta Internazionale Agigea, in care Gigel a exagerat cu vedetele:  Kaka, Ronaldinho, Messi, Iniesta, Casillas si Wayne Rooney.

Cu toate acestea, Gigel a pierdut cu un rusinos 3-0, in fata mogulului sau…Marioara plange, in timp ce mos Onofrei rade de interspatialii adunati in Circul foamei din Agigea, transformat intre timp in mall.

In acest moment, in Gigel se dezlantuie demonul, si folosindu-se de imaginea de mai jos le arata celor cinci prieteni un avion pe monitorul al doilea…e o noua metoda de a insinua ca timpul vizitei a expirat, si ca Gigel va trece la scrierea jurnalului din detentie, care va fi publicat in exclusivitate de ziarul Double-Click.

In publicatie nu va uita sa multumeasca celor de la AMD ca ii fac detentia mai usoara prin acest produs.

Gigel nu a vrut sa informeze acest blog daca a acceptat cererea in casatorie a Marioarei si nici daca va petrece sarbatorile acasa sau va ramane in detentie…

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

robot’s poems

In general, este foarte dificil sa alegi cand exista doua sau mai multe variante. Cele mai grele alegeri sunt cele duale, in care te va bantui oricand ca nu ai trecut de partea cealalta a baricadei. M-am gandit ca astazi, 26 noiembrie 2009 sa pornesc de la urmatoarea ipoteza : “Intotdeauna exista doua optiuni, doua cai pe care sa mergi. Unul este usor, si rasplata este doar ca este usor.”

De aceea m-am decis sa aleg cealalta varianta, si anume de a trece de partea robotilor. Mi-a fost greu sa aleg eroul acestei scurte povestiri, in care voi prezenta o viziune proprie asupra noului film, care ar urma sa continue povestea. Pentru ca sunt satul de violenta, de multe ori gratuita, as veni cu ceva mai putin spectaculos din punct de vedere al petelor de sange, dar mai profund in privinta temei abordate.

Despre ce e vorba? In continuarea filmului “Terminator Salvation: The Future Begins “., versiunea mea prevede o lupta culturala, ideologica intre robotii dotati cu simt artistic, si omenirea care a inceput sa nu mai aprecieze nimic din ceea ce tine de arta, transformand totul intr-un kitch. De asemenea, robotii au si datoria morala de a repara o parte din daunele produse de catre vechea generatie de roboti in primul film.

Dintre personajele mele mi-a fost foarte greu sa aleg un personaj central in acest film, care se va numi „Terminator salvation. Robots’ Poems”

Nu l-am ales pe Gigel pentru ca, deja a fost intr-un alt articol cyborg de generatia a IV-a. Nu l-am ales pe mos Onofrei, pentru ca nu cred ca va avea soarta personajului biblic Matuzalem, si anume sa traiasca sute de ani. Nu am ales-o pe Marioara pentru ca deja are destule probleme pe cap: rata la masina, durerea pricinuita de arestarea lui Gigel, cumparaturile online.

Singurul ramas disponibil si pe care l-am fortat sa participe la acest proiect grandios, este Dreampoet. Astazi, numele sau secret este RoboPoet, iar misiunea lui este aceea de raspandi printre oameni cultura robotilor si retrezirea iubirii pentru vechile valorile ale umanitatii. Imi place sa cred ca si acesti roboti, proiectati candva de un savant uman sunt capabili sa creeze arta si cultura, iar unul dintre scopurile lor ar putea fi acela de a isi impune aceste concepte printre oamenii ce inca mai apreciaza cultura. Dreampoet, pe care in continuare il vom numi RoboPoet are misiunea de a se infiltra printre oameni, sa elimine toate kitch-urile din poezia anului 2018, care devenise de-a dreptul ridicola chiar si comparativ cu anul 2009. Totul merge din ce in ce mai rau in aceasta zona vindecatoare de suflet, iar omenirea este victima manipularii de tip propagandistic. Au uitat inclusiv literatura clasica, romantica si simbolista, i-au uitat pe da Vinci si pe Salvador Dali.

RoboPoet, alaturi de cativa colegi de breasla umanoizi, care mai cred inca in triumful artei, se lanseaza in aceasta grandioasa misiune. Misiunea lui Dreampoet este aceea de a retrezi in randul oamenilor dragostea de arta, folosindu-se de curentele artistice ale robotilor si de cele din trecutul omenirii. Timpul va decide daca aceste forme de arta au vreo sansa in negura timpului. Ceva asemanator vazuse Dreampoet in 2009, la muzeul Swarowski din Wattens, Austria, unde artele se imbinau intr-o armonie delicata. De altfel, sediul central al acestei organzatii secrete numite, RoboDalia (robot+Dali) se afla undeva in Alpii austrieci, departe de aglomerarile urbane.

Acest filmulet a fost raspunzator de propulsarea lui Dreampoet pe functia nou infiintata, si anume de RoboPoet. De asemenea, cenaclurile robotilor sunt conduse de acest ilustru necunoscut in lumea literara de pe Terra. Scopul filmului este acela ca razboaiele purtate intre roboti si oameni sa inceteze, pentru un comensualism intre cele doua tabere la nivel artistic. Inclusiv numele lui Dreampoet din aceasta misiune, RoboPoet este de asa natura, incat sa reprezinte si albul si negrul, atat lumea oamenilor, cat si cea a robotilor.

N-as vrea ca finalul filmului sa va aduca o idee cu privire la intelegerea deplina dintre cele doua tabere. Este foarte greu sa schimbi mentalitati peste noapte. Va fi un pas major in solutionarea conflictului, si, in cazul unui al treilea film aceasta armonie sa poata sa se cementeze definitiv.

Pentru a va face curiosi cu privire la acest film voi reda pe scurt scena finala…O sala plina pana la refuz, in care oameni si roboti asculta discursul lui RoboPoet cu privire la iubire si acceptare. Pentru ca nu uita de unde a plecat, el isi dezvaluie identitatea, prezentandu-se drept Dreampoet, si incheind apoteotic printr-un citat din Octavian Paller, rostit in 27 de limbi: Iubirea e un sarut furat, un zambet inocent, o îmbrăţişare patimaasa… si un suflet smuls din piept…

Pana sa imi puna ideile in aplicare, puteti vedea filmul deja existent in cinematografe….

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

toyota lui gigel

Gigel sta singur in celula lui de la Sectia nr.333. Se gandeste ce bine era in libertate. Se gandeste ca ar fi putut fi la cinema, sa vada un film de doi lei si sa rontaie floricele cu un zgomot infernal, chiar si pentru actorii de pe ecran.

Se gandeste ca s-ar fi putut delecta cu jocul lui preferat Fifa ore in sir, pretinzand Marioarei ca se ocupa de probleme ce tin strict de serviciu. Marioara, fata sincera cu siguranta l-ar fi crezut si nu ar fi insistat.

Ce mai pierde Gigel ? Sunt foarte multe, insa ce-l cel mai tare il roade ca nu va beneficia de oferta celor de la Toyota. Ce oferta? N-ati aflat inca? A scris in editia online Double-Click…

Acum Gigel regreta lamaile si rosiile pe care le-a mancat in ziua alegerilor pentru ca stocul este limitat in cadrul programului Optimo si nu se stie cand va iesi la lumina. E posibil sa rateze reducerea oferita de catre si  Toyota Romania reducerea oferita de catre partenerul local.

Cu totii stim ca expresia regele soselelor vine de la Gigel, si ca de asemenea tot din familia lui provin cele mai absurde inventii ale secolului : suportul dublu pentru tigarete, aparatul de mieunat si cauciucurile fosforescente.

Cand sa aiba si Gigel o idee sclipitoare, cum ar fi de exemplu achizitionarea unei masini Toyota Auris 1.33 L Dual VVT-i – 5 usi Terra, a trebuit sa fie prins cu dintii pe rosia aceea suculenta in sectia de votare de la caminul cultural din Agigea.

Plus ca parchetul il cerceteaza pentru export ilegal de tricouri Guma in Belize.Gigel s-ar putea alege cu un dosar penal si s-ar putea sa isi petreaca tot restul SuperBlog-ului dupa gratii. Ce trist, cum s-ar spune „m-am nascut sarac si gol si mor mai bogat cu un rand de haine”. Vorba aceasta i-a spus-o bunicul sau inainte sa isi dea duhul, dupa o crunta betie intr-o toamna tarzie.

E clar ca in acest moment, destinul lui Gigel atarna ca un fir de ata de cresterea sau scaderea preturilor la rosii in urmatoarea perioada. Ori se vor face bulion, ori se vor strica pe taraba, necumparate de nimeni. Urmeaza doua saptamani decisive pentru destinul lui Gigel.

Si totusi nu poate rata oferta Toyota, si-a cumparat ultima lui masina acum 5 luni, deja devine o eternitate de cand nu si-a reinnoit parcul auto. Gigel merge dupa principiul ca banii trebuie sa circule, si il aplica de fiecare data, minunandu-se de propria-i intelepciune. Chiar Mos Onofrei l-a laudat o data spunand ca intelepciunea lui Gigel e compartabila sau chiar superioara celei lui Aristotel.

Trebuie sa apeleze la cineva pentru a reusi sa isi cumpere Toyota Auris prin programul Optimo , doar ca toti cei care au avut incredere in el in ultima vreme sunt foarte dezamagiti de atitudinea civica a baiatului de Dorobanti. In ochii lor, Gigel redevine Gigel din Agigea, intorcandu-se in lumea muritorilor. Revenirea lui la supranumele de Gigel de Dorobanti depinde foarte mult de pretul rosiilor in ziua de 6 decembrie.

Singura care poate sa il ajute in programul Optimo este Maricica, studenta la Ecologie si vecina de scara a Marioarei. Ea apreciaza foarte mult ca acum clientii Toyota nu vor mai fi nevoiti sa aleaga intre protejarea mediului si performantele superioare ale motorului. Fata, ecologista convinsa, isi cumpara in fiecare saptamana cate un baton de salam uscat de la supermarket. Bineinteles ca salamul este ecologic si nu contine nici E-uri, nici C-uri si nici macar Z-uri. Salamul contine fix literele care il compun: S, A, L, iarasi A si M.

Domnisoara Maricica este incantata ca programul Toyota Optimo, care aduce imbunatatire prin optimizarea fiecarei componente a motorului si a transmisiei cu ajutorul tehnologiilor avansate de protejare a mediului ambiant. In naivitatea ei, Maricica spera ca Gigel sa o faca prima doamna din Agigea…

Totusi, pentru Auris-ul,visat, Gigel are nevoie si de sfatul bunicii. Conditia respectabilei doamne este aceea ca oamenii din Agigea sa consume excesiv rosii in urmatoarea perioada.

Cu asemenea aliati, Gigel are mari sanse sa se trezeasca de Anul Nou cu o masina nou-nouta in batatura lui de Dorobanti, si cu un nou administrator, caci lui Mos Onofrei ii plac portocalele, iar cu asemenea atitudini nu va rezista prea mult in aceasta postura.

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Gigel a fost inchis pentru 30 de zile…Gigel a fost prins votand in Agigea de 3 ori…la caminul cultural, la biblioteca si la gradinita unde a crescut aceasta legenda vie a Bucurestiului contemporan.

Vestea a socat Dorobantiul…vestea s-a impanzit in toata blogosfera, ba chiar ziarul Double Click a obtinut exclusivitate pentru cazul Gigel. In povestea noastra, aceste zile vor trece mai repede, caci SuperBlog se va incheia in mai putin de 30 de zile, si astfel Gigel ar disparea din scena.

In tot acest timp, Marioara este indurerata…de trei zile plange incontinuu. Nu o mai amuza nici macar emisiunile de la Bogatu TV. Marioara este un inger fara aripi, este o himera, o umbra a trecutului ei glorios, in care isi pregatea o zi intreaga tinuta pentru intalnirea cu Gigel, pentru ca acesta sa contramandeze totul in cinci minute. Ce frumos era atunci, ce iubire a fost si inca este intre ei.

Marioara trebuie sa isi gaseasca ceva de facut ca sa uite de tristetea asta. E prea sifonata ca sa iasa la plimbare prin magazine, asa ca isi arde tristetea in cumparaturi online de la Tara Fashion. E momentul in care isi da seama de ce este cu adevarat suparata…Gigel a votat doar de 3 ori, nu putea influenta cu adevarat procesul electoral…trebuia sa voteze de vreo 3000 de ori ca sa aiba cu adevarat efect in procesul electoral. Sa intri la puscarie pentru 3 voturi? Omul nu s-a putut decide, avea doi favoriti si dorea sa le acorde amandurora cele 3 voturi. Ii placeau lamaile si rosiile…a mancat doua lamai si o rosie, cu ce a gresit saracul?

Marioara inchide ochii pentru o secunda si incearca sa uite de fructe si legume…terapia prin cumparaturi online e solutia. Si-asa e in somaj tehnic, trebuie sa-si ocupe timpul cu ceva, sa isi creeze momente unice de delectare.  De cand si-a cumparat tinuta pentru sarbatoarea din Ciuca Macaii, Marioara s-a simtit cu adevarat feminina. Satul a retrezit in ea copilaria pe care a crezut ca o pierduse. Cu cardul aproape gol, dar cu dorinte fierbinti din catalogul online, Marioara trebuie sa se imprumute…100 de lei de la Mos Onofrei, ca tot e la moda pinkfloydianul, 100 de lei de la Dreampoet, 100 de la Maricica (motiv sa o ierte pentru tradare)…si acum pune-te pe cautat prin catalogul online, Marioara ca sa uiti ca iubirea ta e la racoare pentru o vreme !

Vorba ceea, o durere de stomac se trateaza cu algocalmin…ingerul plapand, fata morgana a vremurilor noastre se transforma intr-o devoratoare a catalogului online. Imaginati-va un om nemancat de trei zile, pus in fata unei fripturi de porc …se bat turcii la gura lui…

Ce vede Marioara in catalog? Oglinda sufletului? Dorinta de a merge mai departe? Speranta ca intr-o zi va deveni fotomodel macar in Ciuca Macaii la o prezentare a lui Catalin Nemancatu?

In primul rand vede ca frumosul catalog are 53 de pagini. Nu a mai citit atat de mult de pe vremea cand se ascundea in livada cu volumul al III-lea din Ciresarii de Constantin Chirita. Ii plac preturile taiate cu rosu, asta o face sa simta ca va face o economie daca isi cumpara de exemplu rochia model 1501

Descrierea o fascineaza. Rochie cu imprimeu floral, maneci scurte si decolteu in V. Se prinde la spate cu un cordon.Are aplicatie dantela pe decolteu. Lungimea totala din umar este de 108,5 cm. Compozitie: 100% BBC. Se spala la masina de spalat la 40 de grade.

Obsesia decolteului, o face pe Marioara sa creada ca Gigel se va bucura la vederea frumusetilor naturale de pe meleaguri macaiene. Rasfoieste mai mult catalogul, pe care decide sa il printeze color, sa il poata arata si vecinei Olga de la etajul patru, dama bine la 50 de ani, cu trei catei pudel si doua pisici birmaneze. Poate ca ii face si ei o bucurie cu acest catalog, si mai obtine inca o finantare de 100 de lei. Printarea o costa mai mult decat primul articol comandat.

Nu se poate multumi doar cu un articol. Trebuie sa mai procure ceva, fusta model 4181c.

Descrierea e potrivita pentru momentul in care Gigel se va intoarce de la racoare: Fusta midi cu talie normala. Se inchide cu fenta fermoar la spate. Lungimea de mijloc spate este de 60 cm.Poate fi purtata cu vesta 7013.
Compozitie: 62% Poliester+ 35% Vascoza+ 3% Spandex.Captuseala: 100% Poliester. Se curata chimic.

Pentru aceasta fusta, mai trebuie sa slabeasca putin, cam 5 kilograme… Acum se vede criza si in ochii Marioarei, apreciind reducerile semnificative la anumite produse de calitate.

La aceste fuste si rochii este necesar si un accesoriu, precum gentuta model 2843. In ea incap toate sarmalutele pe care le-a pregatit Marioara pentru Gigel, dar si toata dragostea lui pentru nevinovatul baiat de Dorobanti.

La final, concluziile sunt ca de obicei neasteptate:

Marioara nu va mai inapoia niciodata banii celor care au imprumutat-o.

Gigel moare si acum de pofta sarmalelor care nu mai ajung.

Marioara nu-si da seama ca a depasit de prea mult timp banii de pe card si tot umple cosul. De aceea, sarmalele nu mai ajung la destinatie, caci fatuca noastra navigheaza zi si noapte pe site-ul tarafashion.ro.

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

blog colectiv

Din cauza faptului ca este implicat intr-un scandal de tip turism electoral, Gigel va lipsi vreo doua zile din povestile mele. Totusi, nu toate personajele au ales varianta vizitarii manastirilor in duminica alegerilor, asa ca disponibili pentru articolul de astazi sunt Mos Onofrei si Iulia Mihai. Ultima, nefiind un personaj fictional va avea dreptul sa prostesteze in cazul in care va fi nemultumita de rolul primit in povestirea de astazi.

Hostway i-au dat lui Dreampoet o idee interesanta, si anume un blog colectiv.

Cum scopul lui Dreampoet pe blog nu a fost niciodata acela de a face bani, blog-ul colectiv nu poate avea decat o tematica din aria de interes a acestuia si a colaboratorilor. Tema este una foarte vasta si nu poate fi cuprinsa atat de usor intr-un blog. Ne referim la Rock-ul din anii ’60 pana astazi. Cum Mos Onofrei a fost parte a miscarii flower-power, cum Iulia Mihai este experta pe zona de gothic si doom metal, Dreampoet va avea o echipa pe cinste. El se va ocupa de partea de heavy metal, power metal, si in general de tot ce tine de metal.

Nota pentru Gigel : « Gigele, stiu ca ai fost bun la chimie, dar aici nu ne referim la elementele din stanga tabelului lui Mendeleev, ci la un subgen al stilului muzical rock. Cu totii stim ca ai fost olimpic de toamna la chimie organica si ca trebuia sa ajungi doctor ginecolog. Din pacate toamna se numara bobocii, iar in toamna aceea fatidica din 2005, tu sustineai bacalaureatul pentru a treia oara ».

Dupa principiul numai sase-s norocoase, Gigel a nimerit din a treia incercare, reusind intr-un final sa faca deosebirea intre simpla si dubla legatura din catena unei hidrocarburi. Nu va spun cati bani a platit Gigel Al Batran pentru ca fecioru’ sa treaca si el examenul vietii. Cifra de afaceri a fostei companii a lui Gigel, Guma , pe un semestru ar putea fi un element ajutator in acest sens.

Dar sa revenim…Cei trei blogeri au fiecare cate o problema, ca de altfel orice echipa nou infiintata. Dreampoet nu se pricepe la editarea foto, Mos Onofrei inca se foloseste de masina de scris pentru redactarea textelor, in timp de Iulia locuieste intr-un oras ce nu ii permite sa se deplaseze la toate concertele majore. De obicei, 80% dintre aceste concerte au loc in Bucuresti.

Din motive de securitate nationala si din motive ce tin strict de partea financiara, Marioara nu a putut fi inclusa in echipa de soc. Aceste informatii au aparut in Double-Click. Din pacate, Dreampoet nu a beneficiat de un drept la replica, iar adevaratul motiv al refuzului includerii Marioarei in echipa apare pe blog-ul personal al acestuia : « Marioara, o fata simpatica in felul ei a afirmat ca cea mai buna voce din metal-ul actual este Calul Balan. Pentru noi, acest lucru a fost o adevarata blasfemie », a incheiat poetul de Berceni.

Revenind la subiectul acestui articol, problemele celor 3 pot fi solutionate. De editarea fotografica se va ocupa Iulia, de dactilografierea textelor si de mersul la concerte Dreampoet. Mos Onofrei va fi inteleptul care ne va delecta cu amintiri de pe discurile vinil pe care le asculta in tinerete, si de asemenea ne va povesti de concertele unor trupe precum Sfinx, Rosu si Negru, Semnal M sau Celelalte Cuvinte. In fiecare saptamana, administratorul de bloc va rememora aspecte legate de rock-ul romanesc din perioada pre-decembrista, dar si despre Deep Purple, Uriah Heep sau Pink Floyd.

Este clar ca acest blog se va adresa unui segment de piata restrans, nefiind adresat Gigeilor din Agigea, Marioarelor din Ciuca Macaii sau Maricicilor din Cucuietii din Deal. Trebuia precizat acest aspect din doua motive : sa nu ii facem pe acesti oameni sa renunte la mall-uri si bambuuri si, ca sa vedeti ca nu am uitat de unde a plecat fiecare personaj al meu.

Avand in vedere ca sansele ca acest blog sa aduca vreun venit sau macar sa depaseasca incasarile pe 2008 ale firmei Guma, categoriile ce vor fi incluse in site sunt la alegerea autorilor.

Pentru ca fiecare dintre cei trei va veni cu idei ce nu vor fi supuse cenzurii sau unor comentarii ce tin de subiectivismul situatiei, cineva trebuie sa coordoneze activitatea. Acesta nu se afla in varful piramidei nicidecum, ci doar are o atributiune in plus, mai precis management-ul blog-ului. Pentru aceasta pozitie a fost aleasa Iulia.

Nu se va respecta neaparat o cronologie, pentru ca nu se vrea a fi un manual al muzicii rock, ci un loc in care cei trei sa impartaseasca cititorilor impresiile lor despre aceasta muzica. Fiind un blog de nisa, se presupune ca printre cititori trebuie sa se afle oameni pasionati de aceasta muzica. De asemenea, cei trei au decis ca macar o data pe zi fiecare dintre ei sa aiba un articol, pentru ca blog-ul sa devina un organism viu.

Pentru inceput, Iulia ne va incanta cu o istorie a trupei Lacrimosa, Dreampoet va face o rememorare a principalelor concerte rock desfasurate in Romania in anul 2009, iar Mos Onofrei ne va vorbi despre personalitatea complexa a lui Roger Waters (ex Pink Floyd).

Pentru a fi mai vizibili pe internet, cei trei ar putea apela la hosting-ul oferit de firma Hostway. Cum a reusit sa ii convinga Dreampoet pe cei doi ? Raspunsul poate unora li se va parea amuzant sau macar va aduce un mic zambet pe fata lor. Raspunsul este pasiunea si dorinta de a impartasi cu ceilalti aceasta pasiune. Pasiunea e mai presus de bani, de orgoliu sau de interese meschine. Pasiunea e singura optiunea pentru un suflet curat, pentru o viata fara resentimente.

Poate cu timpul blog-ul va creste, iar cei trei vor putea fi acreditati ca si publicatie media pe mediul online, realizand interviuri cu trupe si cronici de disc si concert.

L-am lasat pe Gigel la sectie, scriind o declaratie. Pentru interactivitatea acestui articol, va las pe voi, cititorii sa alegeti daca vreti sau nu sa il eliberam pe Gigel. Va propun trei alternative : Gigel sa fi fost acuzat pe nedrept si sa fie eliberat, Gigel sa fi fost vinovat dar sa scape avand anumite cunostinte prin domeniul judiciar sau Gigel sa continue concursul de la parnaie. In functie de voturile voastre, vom decide soarta lui Gigel. Acum se scrie istorie, cum in anii ’70, ’80 si ’90 o faceau Pink Floyd, despre care ne va vorbi mos Onofrei in primele sale articole.

Nu va dau nicio indicatie, insa pentru Gigel voi dedica melodia “Wish you were here”. Acum unde sa fie Gigel, voi decideti…

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Gigelinho in Austria

Astazi vreau sa facem un exercitiu de imaginatie. Astazi, vreau sa ne imaginam ca Gigel si Marioara  formeaza acum o familie si au un baietel de opt anisori, care inca din prima zi a fost rasplatit de ursitoare cu darul nemasurat al tricourilor Guma.

Gigel Surdu Junior este un baiat foarte rasfatat. La nici opt anisori este posesor de laptop, si nu orice fel de model, ci  un Asus EeePC 1101HA SeaShell. Pe langa dorinta nemarginita de a cunoaste acele taine ce tin de manelele autentice, baiatul nostru foloseste cu succes mesageria instanta, telefonul mobil, conturi pe toate retelele sociale ce conteaza, avand peste 5000 de prieteni pe feisbuc. Gigel cel Mititel, acest nou personaj pleaca in prima calatorie cu parintii peste hotare. Destinatia, una accesibila familiei afectate de criza este orasul austriac Salzburg. Toata lumea cunoaste ca Gigel Senior este mare amator de muzica de camera si clasica, si ca momentele lui de meditatie se rezuma la auditii din Mozart.

Pentru ca parizerul merge foarte bine cu muzica din secolul XVIII, cei trei muschetari de Dorobanti de acum apeleaza la compania aeriana Flu Er, pentru a fi siguri ca vor putea scapa de gripa porcina cu care se puteau procopsi mergand cu microbuzele. Plus ca bateria la laptop nu rezista decat 9,5 ore.

Urcati in avion, cei trei Surzi (nu uitati numele de familie al lui Gigel, Surdu) incep sa se dea in spectacol aplicand exact cateva din scenele din filmuletul de mai jos:

Probabil ca aterizarea a fost momentul pe care il asteptau toti pasagerii, dorind sa scape cat mai repede cei trei pasageri cel putin ciudati in comportament. In cele aproape 120 minute de zbor, Gigelinho a reusit sa simta notebook-ul  extrem de usor si cu dimensiuni delicate, cu un design de-a dreptul sexy la fel ca mandra lui din clasa a II-a C. In tot acest timp, Gigel, bosumflat si ocupat cu activitatile de mai sus protesteaza fata de Marioara din cauza ca nu au luat doua bucati pentru ca si el sa se poata bucura de beneficiile acestui minunat produs. De cand e Gigelinho putin mai copt, Marioara ii da deplina libertate. A fost inclusiv la mall cu Maria-Antoaneta, colega lui de banca la un film horror. De ce? Foarte simplu Gigel il cunoaste pe patron si oricum la cati spectatori au ei in salile de cinema cum poate sa deranjeze prezenta a doua fiinte atat de firave?

Ajunsi in aeroport, cei trei isi umplu sacosele de produse, care mai de care mai traznite. Traznit ramane si Gigel, care credea ca a ajuns in tara cangurilor. Un tricou dintr-o vitrina il contrazice: “In Austria nu veti gasi canguri”.

Deoarece mersul pe jos prin aer curat o deranjeaza enorm pe Marioara, un automobil e solutia perfecta pentru a vizita un oras cu cladiri vechi…dar, stupoare, prin centrul vechi nu se poate circula cu masina. Pentru ca pozele lor sunt de-a dreptul jenante, Dreampoet a decis sa posteze el poze din Salzburg, pe care l-a vizitat de curand. Mai jos aveti doua poze ce prezinta orasul vechi…

Intrati in magazinele cu dulciuri, cei trei romani adevarati au cazut prada sindromului cumparaturilor, fiind nevoiti sa plateasca la iesire mai mult de 150 euro, sfidand astfel criza ce pentru Gigel pare sa se fi sfarsit. Pe ce au dat banii, vedeti mai jos, tot din pozele lui Dreampoet, care si-a permis doar 2 cutii de bomboane ce nu au depasit nici 10 euro. Marioara isi facea poze cu telefonul, langa un glob de culoare galben fosforescent.

Timp de 3 ore pe care le-au petrecut in magazinul de dulciuri, Gigelinho s-a jucat continuu un joc de zaruri, in stilul celebrelor jocuri ale copilariei, barbut si liniuta pe laptop-ul Asus EeePC 1101HA SeaShell, neavand probleme cu bateria si nici macar cu parintii. Apoi, Surzii au mers la muzeul Mozart, mai precis casa in care a locuit celebrul compozitor. Nu stiu cum, Gigel a reusit sa ii pacaleasca pe muzeografi ca atat el,cat si sotia lui sunt studenti la conservator in anul al III-lea, iar copilul lor este un virtuos al viorii. Asa au reusit cei trei sa intre gratuit in incinta muzeului, recuperand din daunele produse la magazinul de dulciuri.

Singura imagine ce i-a placut lui Gigel a fost un tablou, pe care nici macar Dreampoet nu a putut sa il explice…sau sa ii dea un sens.  Tabloul acesta e singura poza pe care a reusit sa o realizeze in muzeu, nereusind pana la momentul acela sa porneasca aparatul…uitase sa introduca bateriile in aparat…

Probabil, doar mos Onofrei, muzeograful de la Muzeul Satului Francez va sti sa dea o explicatie in acest sens.

La sfarsitul zilei, in iz de kebab, Gigel si Gigelinho au avut un motiv de bucurie…Cineva in Austria ii iubeste…exista si acolo tricourile Guma, dar cu un altfel de aspect…e un moment ce ar putea sa schimbe istoria acestui personaj de legenda, sa il faca personaj de studiat in manualele de istorie in scolile din Romania. Momentul e ilustrat de poza de mai jos si trimis prietenilor cu ajutorul laptop-ului Asus EeePC 1101HA SeaShell.


Maricica a lesinat, Costel aproape ca a luat-o razna, avand nevoie de un psihiatru, iar mos Onofrei, baiat destept a brevetat tricoul cu Romania, pana ca Gigel sa ajunga in tara.

Nu uitati insa ceva, acesta nu era decat un exercitiu de imaginatie…singurul lucru real e reprezentat de pozele lui Dreampoet din Austria.

Acest articol a fost realizat ca parte integranta a concursului SuperBlog 2009, organizat de PC News.

Older Posts »