Am exact aceeasi varsta la care Don Quijote si-a inceput aventurile,
am aceeasi varsta si iubesc lumea la fel
nu-mi mai lipseste nimic.
Poate un scutier imi lipseste , dar nu-i nimic
voi porni singur la drum.
Am aceeasi varsta si aceeasi nevoie sa cred,
nu-mi mai lipseste nimic.
Poate-mi va lipsi Rosinanta,
dar nu-i nimic voi merge pe jos.
Si poate morile sale de vant,
dar nu-i nimic, le voi inventa si pe ele.
Am aceeasi varsta ca Don Quijote si drumul m-asteapta.
Si in afara de un scutier, de Rosinanta si de morile sale de vant
nu-mi mai lipseste nimic.
Ba da, eu m-am nascut dupa Descartes.
De altfel, seman probabil, acelor idealisti, nici “nebuni” , nici “intelepti”, despre care se spune, ironic, ca, aflati in fata a doua usi, pe una scriind “Spre Paradis”, iar pe cealalta “Prelegeri despre Paradis”, ar alege-o pe cea de-a doua”
Intaiul bastinas intalnit in Patagonia caruia i s-a pus o oglinda in fata si-a pierdut mintile si a fugit, ingrozit de propria imagine. Barbarii “civilizati” sd-au obisnuit cu oglinzile. Si n-au mai fugit. Dimpotriva, au inceput sa se studieze in ele, descoperind cochetaria.
Ganditi-va ca, pentru condamnarea lui Socrate, demagogul Anito s-a putut folosi doar de propriul glas, in vreme ce demagogii de astazi au la dispozitie posturi de radio si de televiziune.
Exista mai multe motive pentru care scriu un asemenea articol.
Din punctul meu de vedere, maturizarea unui bloger se produce la aceeasi varsta cu maturizarea unui caine, adica undeva la 1,5-2 ani de la primele randuri scrise. Deocamdata nu cunosc bloggeri care sa fi imbatranit in aceasta meserie, dar probabil ca se vor plictisi si vor muri ca blogeri sau vor iesi la pensie undeva dupa 7-10 ani de activitate din varii motive
“de ce naiba nu creste traficul?”
“de ce nu scot bani din blog”?
“Ionele mai lasa blogul daca vrei sa vezi nuri la noapte”.
Parca si din acest unghi bloger-ii si cainii se aseamana.
Dar sa revenim. Un bloger matur va ataca si subiecte mature. Asta voi incerca sa fac eu in continuare.
Majoritatea job-urilor adevarate sau fictive le gasim canalizate in principal pe doua site-uri, www.bestjobs.ro si ejobs.ro. Nu intamplator le-am pus in aceasta ordine. Cu toate ca mai toti cunoscutii mei considera ejobs mai bun, pentru mine e exact invers. In ultimii 4 ani mai mult de 80% din invterviurile la care am participat au fost sustinute dupa aplicari la anunturile de pe bestjobs.
Intr-o perioada de criza, un angajat ideal ar trebui sa cunoasca poloneza, daneza, chineza cu atestat, sa fie atat porgramator, cat si un bun orator, sa aiba permis de conducere de cand s-a nascut si experienta de 15 ani, cu toate ca varsta lui naturala nu depaseste 24. Lasand gluma la o parte, exista angajatori de la call center care cer 1-2 ani experienta, daca nu ma credeti verificati.
O alta problema interesanta ar fi avalansa de posturi in vanzari. cred ca in tara asta exista mai multi vanzatori decat cumparatori. Mai zilele trecute, o prietena, ma rog daca se poate numi prietena vroia sa ma convinga sa investesc 1000 de euro pe care nu-i am intr-un MLM. Au trecut totusi 20 de ani de la revolutie, totusi. Pe tema asta am gasit un articol interesant in primele 20 de cautari de google pentru cheia “NU Skin”. pana si numele firmei e unul negativist, al esecului. Stiati ca folosind aceste produse veti arata la 85 de ani ca la 55? Ah si Mos craciun exista prieteni :D. In continuare aveti link-ul.
Un singur sfat va pot da pentru a avea sansa de a ajunge la interviu, asta daca cv-ul vostru e relevant pentru poastul respectiv. Aplicati pentru posturile care va intereseaza intre 10 si 12 dimineata, pentru posturile introduse in ziua curenta. In modul asta, am avut 3 interviuri in decurs de o saptamana. Pentru ca indiferent cat de calificati ati fi pentru un post, fara a ajunge la interviu nu veti putea sa dovediti acest lucru.
Update: Am trecut de testul la engleza la TNT. Maine am interviul propriu-zis. 🙂
O CAPTAIN! my Captain! our fearful trip is done;
The ship has weather’d every rack, the prize we sought is won;
The port is near, the bells I hear, the people all exulting,
While follow eyes the steady keel, the vessel grim and daring:
But O heart! heart! heart!
O the bleeding drops of red,
Where on the deck my Captain lies,
Fallen cold and dead.
O Captain! my Captain! rise up and hear the bells;
Rise up–for you the flag is flung–for you the bugle trills;
For you bouquets and ribbon’d wreaths–for you the shores a-crowding;
For you they call, the swaying mass, their eager faces turning;
Here Captain! dear father!
This arm beneath your head;
It is some dream that on the deck,
You’ve fallen cold and dead.
My Captain does not answer, his lips are pale and still;
My father does not feel my arm, he has no pulse nor will;
The ship is anchor’d safe and sound, its voyage closed and done;
>From fearful trip, the victor ship, comes in with object won;
Exult, O shores, and ring, O bells!
But I, with mournful tread,
Walk the deck my Captain lies,
Fallen cold and dead.
De cand am trecut pe domeniul .ro acest blog se afla in stagnare si, uneori intr-o usoara scadere, din punct de vedere al numarului de cititori. Au trecut aproape 8 luni de cand am pornit blog-ul pe domeniu si rezultatele nu sunt cele asteptate. Cea mai crunta lovitura din punct de vedere al numarului de cititori a fost inchiderea blog-ului Andreei de la Iasi, care pe langa acele scurte texte deosebite, imi aducea si un numar important de vizitatori.
Solutia? Nu stau sa plang, ci plec la vanatoare pentru aducerea de noi cititori si/sau noi colaboratori prin schimb de link-uri. Si nu voi merge pe blog-uri foarte vizitate, foarte cunoscute, ci folosindu-ma de site-ul toateblogurile.ro am sa ajung la blog-uri apropiate ca si format/continut/idei de blog-ul meu
Cititorilor de www.dreampoet.ro le lansez o rugaminte: Daca aveti si voi un blog sau aveti prieteni care au blog, propuneti schimb de link-uri cu acest blog!
Ma simt relativ obosit in ultima vreme. Tocmai am terminat o misiune in Lafarge, si ma pregatesc de alte misiuni dormind foarte mult.
Urmaresc si Turul Frantei zilele acestea, la fel de mult cum o faceam in liceu, insa disputele intre Lance Armstrong si Jan Ullrich imi pareau mai animate decat cele dintre Alberto Contador si Andy Schleck.
Am fost ieri la un prim interviu pentru un post de reprezentant medical. Am lasat o buna impresie, prin cunostintele de chimie, de engleza, prin dorinta de a obtine acest post, insa problema se numeste carnetul auto categoria B. Daca voi convinge “juriul”, in decurs de o saptamana voi merge la un interviu cu firma contractoare.
Cand scriu acest articol, ma gandesc foarte intens ca a trecut ceva vreme cand nu am mai scris un articol tip blog. Motivul principal cred ca il constituie lenea.
Se apropie si vacanta mea in afara Bucurestiului, pentru ca momentan ma aflu in cuptorul bucurestean intr- o vacanta prelungita. Voi merge o saptamana la Constanta, iar apoi 4-5 zile la Cluj avand ca principal punct de atractie concertul Iron Maiden.
Tot zilele acestea, am de gand sa imi gasesc un master pentru anul universitar 2010-2011. Nu vreau sa ma gaseasca sfarsitul lumii fara master terminat :D. De la Dragos, am primit o informatie faina, un master cu adevarat deosebit, pe care cu ocazia asta il voi promova putin, in speranta ca nu va veti inscrie toti la acest master, si voi prinde un loc la buget si toate avantajele pe care ti le da carnetul de student/masterand.
Toate cele de mai sus, pot fi cumulate intr-un cantec al trupei Pink Floyd, intitulat “If”.
Versuri:
If I were a swan, I’d be gone.
If I were a train, I’d be late.
And if I were a good man,
I’d talk with you
More often than I do.
If I were to sleep, I could dream.
If I were afraid, I could hide.
If I go insane, please don’t put
Your wires in my brain.
If I were the moon, I’d be cool.
If I were a rule , I would bend.
If I were a good man, I’d understand
The spaces between friends.
If I were alone, I would cry.
And if I were with you, I’d be home and dry.
And if I go insane,
Will you still let me join in with the game?
If I were a swan, I’d be gone.
If I were a train, I’d be late again.
If I were a good man,
I’d talk with you
More often than I do.
Tu care ai învăţat urşii să doarmă
O iarnă întreagă
De ce nu mă-nveţi ce e somnul?
Nu ţi-l cer de tot.
Tu ştii,
Sunt prea modestă
Pentru moarte.
Dar cine, navigând
Pe ochii mei deschişi,
Nu ţi-ar cerşi
Un vânt de nefiinţă?
Munca ma fascineaza: sunt in stare sa stau ceasuri intregi si sa ma uit la cei ce robotesc. Mi-e draga munca si gandul de-a scapa de ea imi frange inima.
Oricat lucru mi s-ar da, niciodata nu mi se pare prea multa. Colectionarea de lucrari aproape ca a devenit o pasiune pentru mine -biroul e atat de incarcat, incat n-a mai ramas un locsor gol. inca putin si voi fi nevoit sa-mi construiesc o aripa noua la cladire.
Am si o atitudine grijulie fata de munca. Pe unele dintre lufrarile pe care le tin acolo de ani de zile, n-o sa intalniti o urma de deget. Ma mandresc cu aceste lucrari, iar din cand in cand le sterg de praf. Nu cred sa-si mai pastreze cineva lucrarile mai bine ca mine!
Dar, desi imi place munca la nebunie, inteleg sa fiu drept.
Nu cer sa mi se dea decat partea ce-mi revine. Din pacate, mi se da fara ca eu sa cer, cel putin asa mi se pare si asta ma supara.
Munca ma fascineaza: sunt in stare sa stau ceasuri intregi si sa ma uit la cei ce robotesc. Mi-e draga munca si gandul de-a scapa de ea imi frange inima.
Dreampoet's Kingdom 