memoriei bunicului meu
ai pierdut la ruletă
sunetele din camera de tortură
cineva le-a găsit
era prea târziu
noroiul acoperise durerea
noroiul acoperise suflarea
câtă linişte e aici
iedera proaspătă mângâie pereţii
niciun cuvânt în plus
iedera proaspătă mângâie pereţii
are mâinile albe fine
o fetiţă de treisprezece ani
învaţă pâinea noastră cea de niciodată
cu un profesor de pian
iedera e proaspătă
nu lasă urme inutile pe retină
se scurge
peste blocuri mirosind a tămâie
dincolo
iedera se găseşte pe toate drumurile
Leave a comment